Despre reguli nescrise, claritate si aeroportul Otopeni

12

Hai sa va spun o poveste: era in februarie 2008 si eu incercam sa ma angajez in Luxemburg. Printre probe, evident un interviu. La fata locului. Mi-am cumparat in graba un bilet de avion, am incercat sa-mi aranjez o zi libera si am decolat intr-o dupa-amiaza de duminica inspre Luxemburg. Am ajuns acolo pe intuneric, la zece. Nu ma astepta nimeni la aeroport, nu aveam teribil de multe calatorii la activ si inca aveam acea strangere de inima pe care o incerci cand ajungi intr-un loc complet nou. Trebuia sa ajung cumva la hotel. Cum? Pai la ora aia cu taxi-ul, ca doar nu era sa iau un autobuz care nu stiu unde ma lasa in toiul noptii.

Am iesit din aeroport si m-am uitat confuz la sirul de taxi-uri parcate linistit in fata terminalului. Pe care sa-l aleg? Pai metoda romaneasca, pe cel cu soferul care are fata mai de om cinstit. Asa ca m-am dus la a patra masina din rand. Non, mademoiselle, trebuie sa luati primul taxi din sir. Si e sigur? De ce n-ar fi? mi s-a raspuns cu o privire surprinsa. Suspiciunea mea romaneasca, vitala pentru a supravietui la noi, era nelalocul ei intr-o noapte de iarna luxemburgheza.

A fost ziua in care am invatat o lectie: din multe puncte de vedere, lumea romaneasca se guverneaza dupa alte reguli decat oriunde altundeva. Ni se pare normal sa nu avem incredere, sa nu luam primul taxi de la aeroport, ni se pare normal ca atunci cand coboram dintr-un mijloc de transport in comun sa fim intampinati de oameni care incearca sa ne insele si sa ne taxeze un pret absurd, sa se abata prin cine stie ce mahalale unde… surpriza!

Nu e normal. In majoritatea tarilor cu un anumit nivel de dezvoltare lucrurile sunt mult mai simple. Aranjatul unui taxi de la aeroport, luatul trenului sau al autobuzului inspre centrul orasului sunt printre cele mai simple lucruri pe care le ai de facut intr-o calatorie in strainatate. Terminalele au informatii clare, in mai multe limbi de circulatie internationala, exista ghisee in interiorul aeroportului unde cumperi biletul de taxi, esti directionat clar si concis la locul unde te asteapta masina si, daca tot nu te descurci, exista mereu un birou de informatii cu personal care vorbeste cel putin engleza si caruia i te poti adresa. Procedura e nescrisa dar intuitiva, iar pentru persoanele lipsite de intuitie (ca mine in 2008) necunoasterea regulilor e cel mult o sursa de ridicol.

Din pacate in Romania necunoasterea regulilor nescrise poate fi fatala. La noi trebuie sa fii un insider, si asta nu doar ca sa iesi mai ieftin, ci ca sa ajungi intreg si in viata in oras. Tragedia Yurikai Masumo e un exemplu, de care chiar nu aveam nevoie sa ne convinga, in caz ca mai avea cineva indoieli.

Nu am probleme mari cu regulile nescrise, dar as vrea sa traim intr-o lume un pic mai formala. In multe situatii in care trebuie sa comunici cu cineva din alta cultura, formalitatea te salveaza de la dezastru. Mai concret, as vrea ca, printre altele, in aeroportul Otopeni sa existe mai multa transparenta si claritate in informatiile despre transportul inspre Bucuresti, sa iti fie clar de unde sa iei autobuzul, de unde cumperi biletul, de fapt sa poti cumpara bilet fara sa ai card RATB, as vrea ca daca exista un tren intre aeroport si Gara de Nord sa il poti lua direct de la aeroport de la un peron numerotat, nu de pe un camp cu caini vagabonzi unde ai ajuns coborand dintr-un microbuz in care te-ai inghesuit cu bagajul douazeci de minute in picioare (nu stiu daca alternativa mai exista, dar acum cativa ani cam asa era experienta un “trenului direct” dintre aeroport si gara). As vrea ca autoritatile sa fie vigilente cu transportul informal, cel putin in principalul aeroport al tarii, cel putin din motive de imagine daca nu le pasa de siguranta pasagerilor.

In majoritatea tarilor se poate. Sper ca si la noi.

Acest articol face parte din campania blogosferei turistice romanesti avand menirea de a trage un semnal de alarma asupra a ceea ce se intampla in Aeroportul International „Henri Coanda” Bucuresti,  principala poarta de intrare in tara. Alaturi de acest articol, va invit sa cititi si articolele publicate astazi pe blogurile
Imperator Travel
World Traveller
Fun Tur
Placerea de a calatori
Turistu
1001 calatorii
Drum liber
GTD 2.0
Travel with a smile
Turism Market
The City Break
Travel Girls
Lumea Mare
Tim
Wafu
Aliceee Traveler
Elena Ciric
Lipa Lipa
Blog de Bucuresti

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la newsletter si primesti o data pe luna cele mai noi materiale pe mail.
Daca ai cont pe Facebook, hai să ținem legătura și acolo.

Tags

About the author

Paula

Paula a locuit până acum în România, Italia, Luxemburg și Chile, a pus piciorul în destul de multe țări de pe cinci continente, în 2012 s-a plimbat câteva luni prin America de Sud cu rucsacu-n spate, și este pasionată de muzicile africane.

12 Responses

  1. Lidia

    :) am intrebat…cica pot opri la “ceas”. Adica la vreo 50 m de la iesirea de la “sosiri”…tot trist si scandalos.

    dar de fapt poti oricand sa iei un flytaxi…sa ma mai interesez…

    Reply
  2. Lidia

    Saptamana trecuta un prieten a aterizat noaptea tarziu. Nu stie romaneste. Suna dispeceratul de taxi. Nu, nu putem sa va trimitem masina nici la plecari nici la sosiri. Nu ne mai da voie aeroportul!!! Luati un taxi autorizat (se referea, cred la Fly taxi, daca nu ma insel).
    Omul opreste un taxi de pe aeroport. La destinatie afla ca de fapt taxi-ul este din Moara Vlasiei (jud. Ilfov, nicidecum din Bucuresti; cu tarif afisat ca cele din capitala, dar, deh!, era noapte si se aplica alt tarif nenica! ). Bonul fiscal este de 3(!) ori mai mult de cat era normal.

    Eu lucrez de vre-un an jumatate chiar in incinta aeroportului, la zona Cargo – pe unde sunt localizate firmele TNT, Delamode, Air BP, etc.
    Taxi-ul il am platit de compania unde lucrez, zilnic, dus intors. Taxi-urile sunt de la o companie cunoscuta, nu „pietari“. Soferii sunt prietenii mei. Dimineata ma vaneaza la Emil Girleanu 7. Stiu ca am cursa la aeroport. Sunt o bucatzica buna, da…stiu asta. Vin la scara blocului uneori si cu 18 Ron pe taxametru, ca deh, plateste cu voucher, hai ca se poate! (pana m-am prins de faza).

    Prietenii mei, soferii m-au lamurit curand astfel:

    Inainte de momentul “Japoneza asasinata”, taxi-urile de companie puteau opri doar la plecari.
    Dupa momentul “Japoneza asasinata”, aeroportul nu mai da voie taximetristilor „normali“ nicunde!!!. Ba mai mult, politia isi face veacul la sensul giratoriu dinspre plecari, impreuna cu o masina de la RAR (de detectare noxe, etc). Sunt chititi: opresc in mare majoritate taxi-uri si dau amenzi la greu. Sunt duri si necrutatori. Taximetristii se feresc acum nevoie mare de aceasta zona crepusculara; toti se plang ca sunt haituiti, ca „n-ai cum sa fii in regula“ cu toate, ca si-asa suntem amarati…

    Bine dom’le dar de 3 ori mai mult??? si daca nu platea? Mi se explica malitios…Doamna, dar cati clienti straini nu am avut si care mi-au spus ca au mancat bataie cand au refuzat sa plateasca sau au vrut sa sune la politie…

    trist.

    Reply
  3. Paula

    Lidia, nu e trist, e scandalos! Sa inteleg ca acum nimeni nu poate evita taxi-urile la preturi exorbitante si piratii? Asa se rezolva situatia in Romania????

    Reply
  4. Babilon Travel

    Din pacate normalul devine un lucru straniu pentru noi. Fie ca vorbim de Aeroportul International Otopeni sau de Gara de Nord, ambele porti de intrare importante, esti agasat inainte de a te dezmetici prea bine de “taximetristi” mai mult sau mai putin de incredere si de lipsa de informatii de cum sa te ajungi in oras (biroul de informatii turistice din Gara de Nord eu l-am prins vara trecut doar inchis). Una din solutiile de moment pe care o vad este sa criticam si sa semnalam in permanenta pana vom reusi sa schimbam cel putin mentalitatea publicului care sa inceapa sa pretinda servicii de calitate.

    Reply
  5. Paula

    Vlad, sper sa nu. Desi nici eu n-am foarte mari sperante, dar uneori minunile se intampla, nu?

    Reply
  6. Mada

    Foarte bun articolul Paula. Ma bucur pentru faptul ca cineva inca mai crede si cere sa fim si noi la un nivel decent. Si mi-a placut si partea cu cat de mult a ramas in noi faptul ca trebuie sa ne ferim si cat ne asteptam la ce este mai rau. Eu am inceput sa calatoresc din 2006 si evit de fiecare data sa iau un taxi singura pe oriunde merg.Si totusi uneori nu poti sa faci altceva, cum ai povestit tu. Anul acesta am calatorit in Bruxel si am nimerit exact in ziua cand nu mergea nimic(autobuze,metrou,tramvai). Erau toti in greva pentru ca un contolor a fost omorat pe strada de un sofer care l-a luat la bataie. Nu mergeau decat taxiuri si a trebuit sa iau unul si normal ca totul a mers bine. Sunt romanca si am acest simt ca trebuie sa fiu foarte atenta si in plus citisem o gramada de articole si de avertizari ale turistilor la cat de nesigur si de priculos este Bruxel. Si marile capitale sunt nesigure de obicei daca mergi prin locuri si strazi indepartate sau turistice unde poti sa iti “pierzi” portofelul. Noi am putea macar in aeroport si la iesirea din aeroport sa asiguram un minimum de decenta.

    Reply
  7. Paula

    Cunosc situatia. Si daca iei un taxi oarecare chiar de pe strada e un risc oriunde in lumea asta, si la Bruxelles, dar cele de la aeroporturi sunt verificate.

    Reply
  8. Corina

    Draga Paula, ma bucur ca ai deschis acest subiect, pentru ca intr-adevar, in aeroportul Otopeni exista o mafie de nedescris. Sa va scriu si ce am patit eu, poate va fi de folos informatia si altor persoane. Am mers cu masina personala pana la aeroport, unde a trebuit sa las masina parcata in parcarea aeroportului, pentru 10 zile. Scria acolo ca pe zi pretul este 14 lei, deci dupa un calcul simplu cam 14o lei trebuia sa am pregatiti la venire pentru a plati parcarea. Problema e urmatoarea, au niste indicatoare derutante si nu te ghideaza nimeni spre parcarea “rapida” sau spre cea de “lunga durata”. Ele sunt vis-a-vis dar sunt denumite diferit si nu te ghideaza nimeni!!! De asemenea, indicatoarele sunt comune si totul e pe baza de jeton si bariere. O.K, am intrat la cea rapida fara sa-mi dau seama, desi scria ca e si-si, cu jetonul la pastrare pentru a plati la intoarcere, in functie de nr. de zile (asta e procedura). Numai ca la intoarcere, surpriza! Pret total – in loc de 140 lei, 1600 lei!!!!!! Si asta doar pt ca am parcat conform indicatoarelor! Oare nu trebuie sa fie cineva care sa te indrume unde sa parchezi? Oare nu trebuia sa se respecte pretul afisat si indicatorul? Dupa un soc enorm, am ramas fara bani pentru o mizerie de loc de parcare, iar masina era si lovita! Grosolan, oribil! Asa ca, va rog sa aveti mare grija pentru ca in Romania strategia de a fura prin toate mijloacele este la orice pas.

    Reply
  9. Paula

    :o
    wow. Da, aeroportul are muuuuulte lucruri de pus la punct. Multumim pentru comentariu, Corina.

    Reply
  10. Vlad

    revin… nu o sa se intample nimic notabil sau nimic pe termen lung pentru ca acolo sunt mai multe paini de mancat…

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *