Vreau sa zbor… pe Transalpina

3

Dacă eşti ca mine (un pic dependent de adrenalină), atunci pozele de pe Zbor pe Transalpina cu oameni zburând deasupra pădurii şi a munţilor sau filmuleţele cu sărituri din avion îţi dau fiori pe şira spinării şi mâncărici în tălpi.

Nu mai poţi să stai pe scaun, nu te linişteşti nici dacă bei 50 de căni de ceai de tei şi ţi se pare că toată lumea care îţi spune că n-ar trebui să sari cu parapanta te încurajează să o faci.

Ei… cam aşa eram eu într-o după-masă de joi la birou. Aşa că am pus mâna pe chat şi apoi pe telefon şi am vorbit cu Corado Pinchiş, pilot de tandem din Târgu Jiu, îndrăgostit de zona Olteniei şi dornic să o arate cât mai multor călători. Corado nu prea răspunde la telefon (cred că s-a obişnuit să fie mai mult în aer), dar ştiam asta despre el aşa că am insistat cu mesaje. Şi am stabilit că zburăm sâmbătă!!! Yey!

Zboară de când se ştie; a început ca paraşutist în cadrul Aeroclubului Român, şi-a luat brevet de zbor pentru parapantă, motoparapantă şi avioane uşoare şi păstoreşte Aeroclubul “Angel Wings” pe aerodromul de la Preajba. Când nu e în aer cu noi (zburătorii mai mici) e în aer singur şi se pregăteşte pentru competiţii internaţionale. Merge la Oludeniz(Turcia), la cel mai mare festival de parapanta din lume în fiecare an şi ne poate lua şi pe noi. Dacă nu zburați cu el, atunci zburați cu cineva din gașcă (prima generație de parașutiști ai Aeroclubului Român). Să vă spun că în gașcă sunt Tomi Coconea, Adi Câmpeanu și alți oameni faini și super-experimentați?

parapanta transalpina

Ne-am întâlnit sâmbătă în Novaci şi am purces pe bucăţica de Transalpina pe care o ştiu cel mai bine (Novaci – Rânca). Ne-am oprit la DeVis Bistro, un restaurant cochet, abia deschis în creierii munţilor, cu cea mai frumoasă panoramă asupra Novaciului. Şi cu cea mai frumoasă vedere spre cer şi spre parapantiştii care zburau deja dinspre releu.

Am crezut că-s singura nebună care n-are ce face sâmbătă dimineaţa într-un week-end de noiembrie, dar m-am înşelat. Vremea era superbă, aşa că erau acolo oameni care nu mai zburaseră niciodată, oameni care zboară de când se ştiu şi oameni care abia au finalizat cursurile şi îşi testează curajul singuri cu aripa.

parapanta transalpina

Aripa e parapanta şi poate să fie simplă sau dublă; există mai multe tipuri de aripi simple, în funcţie de cât de experimentat e pilotul şi în funcţie de cum vrea să prindă curenţii de aer, dar despre asta o să aflu mai multe în episodul următor. Ăla în care învăţ şi eu să zbor. :) Corado ne spune că aripa dublă e făcută pentru siguranţă, pentru zbor lin, liber, nu pentru adrenalină şi acrobaţii în aer.

Zborul liber înseamnă să prinzi un curent de aer şi să te duci pe el până la un loc de aterizare convenabil. Piloţii de tandem aleg să nu urmeze o termică (un curent de aer cald care duce parapanta în sus şi care te ţine în aer câtă vreme există) pentru că nu e foarte confortabil (zborul poate să fie zmucit şi să dureze mai mult decât rezistă pasagerul) şi pentru că pentru ei contează înainte de toate siguranţa pasagerului. Aşa că dacă zborul durează mai puţin şi aveţi senzaţia că n-aţi înţeles nimic din el, să vă gândiţi că a fost pentru binele vostru şi pentru siguranţa aterizării.

parapanta transalpina

Eu am zburat de la “Releul mic”, o pajişte un pic mai jos de restaurant cu un loc foarte bun de aterizare. “E prima dată?”, întreabă un pilot de pe margine în timp ce eram încotoşmănată cu echipamentul. “Nu, e a treia sau a patra oară”, zic eu cu un zâmbet larg. Se îndepărtează dezamăgit pentru că reacţia celor care zboară pentru prima dată e de neegalat. De pe platoul de decolare faci 3 paşi şi apoi eşti în prăpastie, aşa că mintea se panichează puțin.

parapanta transalpina

Înainte de decolare pilotul îţi face instructajul şi te fixează în ham. Locul pasagerului se numeşte seletă şi e un fel de rucsac cu scaun. Un soi de scaun de maşină pentru bebeluşi, doar că e pentru oameni mari. Seleta, casca şi camera de filmat (opţional) îi revin pasagerului. Aripa ține 270 de kg, iar seleta e făcută să te protejeze. Pilotul are aripa şi se prinde şi el de seletă(nu ştiu exact cum). Aripa e întinsă şi urmează cei 3 – 4 – 5 – 6 paşi în alergare.

“Nu te lăsa pe spate, împinge în bretelele de la rucsac.”… 2 secunde în aer şi apoi trosc, pleosc, am căzut. Nu m-aş fi prins ce s-a întâmplat dacă nu ne filma Alina: parapanta s-a ridicat foarte repede, eu nu mai alergam pe sol, deci n-aveam în ce să împing aşa că m-am lăsat pe spate, l-am dezechilibrat şi pe pilot şi am căzut. M-am ales cu o vânătaie şi cu ceva minute de aşteptare până am întins din nou aripa, dar mi-am păstrat zâmbetul larg. Voi sigur o să zburați din prima.

“Am reuşit! Sunt în aer!”
“Pune-te confortabil în seletă”, zice Corado. “Sunt deja aici”, zic eu cu un zâmbet de expert şi mă apuc să desfac camera şi să filmez panorama la 360 de grade. Astea-s “pământurile mele”, astea-s locurile unde am copilărit, în copacii ăia îşi ascundea bunicul cărţile când mergea cu oile… M-a cuprins o dorinţă să îmbrăţişez tot şi dacă n-aş fi fost bine prinsă în ham poate-aş fi sărit pentru o îmbrăţişare scurtă.

parapanta transalpina

Senzaţia de zbor e nepreţuită şi priveliştea e superbă (chiar dacă nu recunoaşteţi dealurile, stânile şi Valea Gilortului) în orice anotimp. Încet-încet ne-am apropiat de locul de aterizare. E foarte aproape de şosea aşa că veneau maşini şi Corado a vrut să le dăruiască şi lor un pic de adrenalină pentru că a aliniat parapanta cu şoseaua ca şi cum urma să aterizăm pe maşini. Am văzut panica pe faţa câtorva şi apoi m-am pregătit de aterizare (m-am ridicat de pe scaun, am îndoit genunchii şi m-am pregătit de impact).

Deşi a durat aproape 15 minute mi s-a părut că am zburat 15 secunde. Şi săream în sus de bucurie la gândul că am urcat la munte cu maşina şi am coborât cu parapanta. Motiv pentru care toată ziua şi toată săptămâna am vorbit despre parapantă şi am pus poze pe Facebook.
Aşa i-am molipsit şi pe alţii şi aşa sper să vă molipsesc şi pe voi.

parapanta transalpinaDacă e vreme frumoasă în week-endul cu 14-15 decembrie mergem să ne dăm cu parapanta pe zăpadă. Ioana a zis da deja şi au mai fost doritori şi pe Fb. Dacă sunteţi interesaţi și vreţi să primiţi mai multe detalii despre cost pe e-mail, completaţi formularul de mai jos.

Traseu şi activităţi:

  • Plecare din Bucureşti sâmbătă dimineaţa
  • Zbor (pe rând) cu parapanta şi ski pentru pricepuţi
  • Mâncare tradiţională la DeVis Bistro
  • Cazare şi party la Ţicleni (hotel cu piscină şi saună) la 20 de km de Novaci
  • Plecare spre Bucureşti duminică, eventual cu oprire la Horezu

Ce ziceţi? Zburăm? 

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la newsletter si primesti o data pe luna cele mai noi materiale pe mail.
Daca ai cont pe Facebook, hai să ținem legătura și acolo.

Tags

About the author

Gabi Solomon

Facebook Website

Pentru Gabi, dorința de aventură vine la pachet cu pragmatismul, cu intuiția și cu pasiunea de a învăța din fiecare experiență. Călătoria în Brazilia i-a arătat cum e să prețuiești fiecare moment, cum e când simți că nu mai ai nevoie de nimic, cum poți să aduci culoare în viața ta.

3 Responses

  1. Ioana

    Valentina, completeaza te rog formularul si iti trimitem in max 24 de ore preturi si alte infor utile. Mersi!

    Reply
  2. Freddy

    Confirm!Am zburat si eu cu Corado, am fost vara am dormit la cort acolo langa releul mic, anul trecut, anul acesta am repetat NAZDRAVANIA cu inca 4 imbolnaviti data viitoare iau toata gasca.GENIAL.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *