De-a lungul timpului nenumarati romani au luat drumul Parisului, orasul luminilor, al promisiunii unei libertati de exprimare si gandire. Parisul de azi poarta urmele lor. Uneori mai vizibil, alteori mai tacut, mai ascuns.

Am ales 10 locuri “romanesti” care ar putea face subiectul unui tur mai putin obisnuit al Parisului.

1. Statia de metrou Madeleine

Metroul parizian e un adevarat muzeu in care fiecare statie este o expozitie cu tematica speciala. Intalnesti sculpturi, mozaicuri, panouri care te invita sa calatoresti in trecut. Mi-a placut aceasta abordare. Pana la urma, tranzitam zilnic prin mijloacele de transport. In afara de sute de panouri publicitare e chiar frumos sa vezi si lucruri care te invata ceva, care te pun pe ganduri. Una din cele mai mari bucurii poate fi sa te intalnesti cu o sculptura realizata de Brancusi. Da, fix in metrou. Mai exact pe linia 14, la statia Madeleine.

Daca vrei sa vizitezi Parisul in cateva zile, probabil o sa iti doresti sa vezi Turnul Eiffel, Catedrala Notre Dame, Mona Lisa, Champs Elysees, etc Stop. Daca tot ai un timp scurt la dispozitie, de ce sa vezi ceva ce cunosti foarte bine din poze sau documentare? De ce sa urmezi orbeste turmele de turisti care haituiesc tot ce e in ghid? Desigur, isi merita pe deplin celebritatea toate obiectivele turistice din Paris si nu incerc sa le contest valoarea. Poate, insa, nu ar trebui sa ne dorim sa le vedem doar ca sa le bifam undeva. Incerc sa propun cateva alternative la traseul conventional, cateva idei pentru un Paris trait mai autentic.

Scaune impletite, barbati cu ziarul in mana, femei antrenate intr-o discutie aprinsa, cosuri cu bagheta rupta in bucati, pahare de vin, croissant si cafea pentru mic dejun in plina strada, garçon cu sort alb si lung pana-n vatra, meniuri scrise cu creta…..

Dupa o perioada de stat in Paris, locul urmator in care ajungi pare sa aiba ceva lipsa. Mie mi se pare ca e vorba de peisajul din strada, incluzand aici terasele si cafenelele. Nu am vazut in niciun alt loc cafenele mai multe, mai frumoase si fermecatoare ca la Paris.

Cred ca e unul din locurile care ma fascineaza cel mai mult la Paris. Stradutele stramte si inclinate, pictorii din Place de Tartre, linistea cartierului intr-o duminica dimineata, privelistea din fata Sacre Coeur. Ma poarta cu gandul la “années folles”, la viata boema si la exuberanta Parisului de altadata.

S-ar putea povesti mult si bine despre Montmartre pentru ca are o identitate foarte puternica si multe simboluri construite de-a lungul timpului. Montmartre a fost multa vreme un loc aflat in afara Parisului, un deal unde se cultiva vita de vie si se bea vin, o zona in afara taxelor mari din capitala care foarte repede a devenit locul preferat de distractie al parizienilor. Am spus distractie? Poate cuvantul potrivit ar fi dezmat Cert e ca aceste conditii deosebite au facut din Montmartre la sfarsitul secolului al XIX-lea, o combinatie ciudata intre resedinta si inspiratie pentru numerosi artisti, precum Picasso, Renoir si Modigliani insa si un paradis al distractiei in care cabaretele si prostitutia au atins culmi nemaintalnite pana atunci.

Nu ma intrebati cum am aflat de aceasta sarbatoare pentru ca e o alta poveste. Pe scurt, explicatia e ca atunci cand te intereseaza ceva, iti rasar in cale oportunitati si informatii legate de acel punct de interes. S-ar putea numi atentie selectiva. Saptamana trecuta am avut chef de ceva experiente braziliene. Cum Parisul ofera cam tot ce vrei in materie de activitati culturale, m-am apucat sa caut. Din una-n alta am ajuns sa aflu despre asa-numita sarbatoare “Le Lavage de la Madeleine”. Ciudat nume care s-ar traduce “Spalarea Magdalenei”

Stiam doar ca e o sarbatoare religioasa care se intampla de 8 ani la Paris si consta intr-un defileu care porneste la Bourse si merge pana la biserica Madeleine unde culmineaza cu “spalarea” scarilor, ritual de purificare a locului si de alungare a spiritelor rele. Imbinare de muzica, ritualuri si dansuri, ritmata cu samba si colorata in alb, aceasta sarbatoare e un amestec de stiluri si culturi, specific Braziliei.

Din seria articolelor despre experienta multiculturala la Paris voi continua cu o povestire pigmentata cu arome afro-caraibeene

Aseara am avut un “first time” culinar intr-un restaurant cu specific african si sunt absolut incantata.
Am profitat de ultima seara a Ioanei (colega mea de la bookblog.ro) la Paris pentru a o petrece intr-un cadru deosebit. Ghid si companie placuta este Victor, un namibian pe care l-am cunoscut la Nice. El a ales locul faptei: restaurantul “La Palanka”, Rue de Lombards, aproape de Chatelet, intr-un cartier foarte animat. Adevarul e ca numele restaurantului nu imi suna foarte african. Cred ca e din cauza articolului din fata. Am aflat ulterior ca “palanka” inseamna antilopa sau gazela salbatica.

Namaste!

Azi ma gandesc sa va povestesc un pic despre ce inseamna sa pornesti pe urmele Indiei la Paris. Va fi o calatorie la fel de colorata si diversa ca un sari in zi de sarbatoare

La plimbare prin cartierele indiene
In Paris se regasesc grupuri diferite cultural si social din Bangladesh, Pakistan, India, Sri-Lanka. Scena principala pe care se desfasoara spectacolul indian este situata intre Gare de Nord si La Chapelle. Imediat ce cobori din metrou in cartierul La Chapelle nu mai esti la Paris. In primul rand, remarci oamenii: barbati bruneti, femei de toate varstele, imbracate in sari, cu bijuterii, bindi si bratari nenumarate. Se schimba contextul : inghesuiala mai mare, oameni care stau pe strada fara neaparat un rost anume, un pic mai murdar, impresie de bazar, priviri curioase.

De o parte si de alta a strazilor e plin de restaurante, magazine cu produse traditionale, bijuterii, tarabe cu CD-uri si DVD-uri. Vanzatori ambulanti incearca sa iti ofere impletituri de iasomie, de pus in par. Cand te plimbi pe strada aerul e scaldat in parfumul puternic al condimentelor: curry, cardamon, scortisoara si alte arome amestecate cine stie cum, dupa retete misterioase pentru mine. Tot ce conteaza e ca aceste arome care strabat usile restaurantelor si ale magazinelor te transporta cu gandul undeva departe, in taramul de unde au fost aduse…

Parisul e un oras cosmopolit unde fiecare continent este reprezentat in detaliu. Aceasta pluralitate se regaseste in muzee, in salile de spectacole si de expozitii insa mai ales in cartiere, piete si pe strada. E o metropola metisa, un amestec de culori, sunete si parfumuri. La Paris poti sa faci turul lumii cu pretul unui bilet de metrou.

Sa traiesti la Paris inseamna de multe ori sa fii printre cei 10% calatori de culoare alba din metrou, sa treci prin fata peluzei din fata Luvrului si sa vezi doi indragostiti asiatici ascultand muzica zen, sa te afli in apropiere de Gare de Nord si sa nu stii daca esti in Franta sau undeva prin Africa sau India, sa te gasesti in imposibilitatea de alege intre a dansa salsa, rock, tango argentinian.

Daca ma gandesc la aspectul culinar chiar poti sa faci turul lumii. Restaurante exista la toate preturile si pentru toate gusturile: de la cele cu ospatari la papion si decor de palat oriental pana la bodegi de cartier unde infuleci cot la cot cu familii numeroase.

Dupa 11 luni de locuit la Paris aici imi place sa cred ca am cunoscut macar o parte din intimitatile acestui oras. Vreau sa va povestesc, printr-o serie de articole-ghid (cat ma tine inspiratia) o serie de recomandari care sper ca va vor aduce mai aproape de locurile si experientele mele franceze.

Fiind pasionata de spatii verzi, natura, parcuri si gradini, o sa incep cu aceasta sectiune.

As spune ca Parisul are doua tipuri de parcuri. Cele foarte turistice, ma refer in principal la Jardin du Luxembourg si Jardin de Tuileries, doua gradini cu o bogata istorie si un stil impresionant. In a doua categorie intra parcuri mai ascunse, suprafete intinse de spatii verzi unde relaxarea si sportul sunt la ele acasa. Daca vreti sa vedeti cum isi petrec timpul parizienii va recomand sa nu le ignorati