Posted on : 29-08-2010 | By : Alexandra | In : Apuseni, La munte
6
Dupa cum probabil v-ati dat deja seama, am o atractie deosebita fata de acele locuri din natura in care apa are rolul principal: cascadele ma fac sa topai de bucurie, lacurile ma linistesc, iar cheile imi trezesc simtul aventurii. Pentru cei ce nu au descoperit blogul meu personal, o sa va povestesc despre unul dintre locurile pe care le-am vizitat vara trecuta si care mi-au ramas la suflet. Cei care ma cunosc o sa spuna: „Da ma, bine, hai, lasa-ne… povesteste mai bine despre unde ai fost vara asta!”. Ei, dar pentru asta… mai trebuie putintica rabdare
Anul trecut, asa cum v-am mai spus si in alte randuri, am ajuns prin Muntii Apuseni, pe unde nu mai calcasem niciodata. Am pus de mult un pin pe harta in dreptul Cheilor Turzii, si nici in ruptul capului nu aveam sa renunt la el.
Relieful carstic al Muntilor Apuseni a fost primul care m-a atras la aceasta zona a tarii atunci cand am inceput sa pun la cale vacanta de vara de anul trecut. Dupa indelungi cautari si planificari si dupa ce am descoperit cat de multe pesteri sunt in Apuseni, am ajuns in final la o lista (mult prea scurta dupa parerea mea) de 3 pesteri pe care vroiam musai sa le vad. Evident, din cauza timpului destul de scurt pe care il aveam la dispozitie.
Am inceput in forta cu Pestera (Ghetarul de la) Scarisoara din comuna Garda de Sus, care este cea mai mare pestera cu gheata din Romania. Mi se parea incredibil sa merg vara intr-un loc in care sunt 0 grade, si chiar asa a si fost.
Aventura pe care am trait-o vara trecuta in Apuseni a fost cea care mi-a dat din nou curaj sa revin pe Munte, pe care il indragesc atat de mult incat indraznesc sa-l scriu cu litera mare. O cinste mult prea mica pe care i-o pot aduce.
Nu mai calcasem niciodata in acel colt al tarii, si de aceea, curiozitatea si nerabdarea deveneau insuportabile pe masura ce ma apropiam de momentul plecarii.
Citisem multe despre colturile de rai din Muntii Apuseni, insa nimic nu s-a comparat cu ceea ce am trait acolo. Cu toate acestea, intr-o singura saptamana am avut timp sa descopar mult prea putin din ceea ce se ascunde acolo.