Nu-i asa ca va treziti fericiti dupa ce ati visat ca zburati? De cand ma stiu vroiam sa ma fac pilot sau sa gasesc o modalitate sa zbor. Sunt indragostita de ski pentru ca simt ca imi da cea mai apropiata senzatie de cea de zbor. Asa ca, de curand, am prins un nou microb. „Vreau sa … sar cu parapanta!” imi spune creierasul meu de cateva luni incoace.

Poti sa faci un curs, sa iti cumperi echipament si sa devii pilot… sau poti sa zbori cu un pilot experimentat, in tandem.

Trebuie sa recunosc ca am cautat ceva vreme o modalitate pentru a sari in tandem. Din aprilie dau telefoane si intreb in stanga si in dreapta despre scoli si piloti. Am gasit ceva in Brasov, am gasit ceva in Gorj, dar nimic nu se lega cu programul meu sau cu zona Bucurestiului.

Mi-aduc si acum aminte cat de dezorientata eram cand m-am apucat serios de munte si nu stiam incotro sa apuc si de unde sa-mi iau echipamentele. Astfel am inceput sa caut magazine de profil in Bucuresti, si ulterior in alte orase din Romania, pentru ca, din pacate, nu sunt chiar cata frunza si iarba.

Aducandu-mi eu asa aminte, m-am gandit ca n-ar fi rau sa impartasesc cu lumea lista mea de echipamente pe care le bag in rucsac cand plec pe munte, insotita de magazinele din care le-am procurat, ca poate cine stie, mai sunt si altii ca mine care nu stiu de unde sa inceapa.

M-am gandit mult daca sa zic „la” sau „pe” varful Omu. Si asta pentru ca Varful Omu este de fapt un mic platou, pe care de altfel, dupa cum probabil stiti, a fost construita Cabana Omu, cabana situata la cea mai mare altitudine din tara, adica 2505 m (2507 m din alte surse).

Aici se intalnesc cel putin 10 trasee diferite, care pornesc in principal din Sinaia, Busteni sau Bran, care mai de care, mai mult sau mai putin dificile. Unul dintre cele mai cunoscute trasee care urca din Busteni, si poate fi continuat spre Omu, este Valea Jepilor, sau Jepii mici, despre care am vorbit putin in articolul despre Crucea eroilor, care, pe cat este de cunoscut, pe atat este de periculos, si de aceea il recomand doar celor care au ceva experienta pe munte.

I. Cum iti alegi sacul de dormit

Daca vrei sa calatoresti cu cortul sau sa innoptezi in refugii, e clar, ai nevoie de un sac de dormit. Acum, in functie de urmatoarele criterii, vei stabili de ce fel de sac de dormit ai nevoie, iar la final vei afla si cum sa il intretii.

1.Unde il vei folosi

Sacul de dormit trebuie ales in functie de locul in care il vei folosi si de anotimp.

E destul de simplu. Nu e tot una daca te duci la mare sau la munte, la fel cum nu e tot una daca dormi la o altitudine de 500 m sau 2500 m, sau daca e vara sau iarna.

De regula la detaliile tehnice ale unui sac este inscrisa o zona termica, de exemplu:
+20 -5 -13. Prima este temperatura maxima, cea din mijloc este temperatura de confort, iar ultima este temperatura critica, adica cea de la care sacul nu va mai face fata, si iti va fi frig.

Intotdeauna sacul trebuie ales in luand in considerarea temperatura de confort. Temperatura de confort inseamna acea temperatura pe timpul noptii, la care tu te vei simti bine in sacul de dormit, adica nu-ti va fi nici cald, nici frig.

In functie de acest criteriu, sacii de dormit se clasifica in felul urmator:

Sunteti un cuplu calator, doi tineri aventurieri care faceti excursii peste tot, la munte, la mare, city break, iar acum ati aflat ca veti fi parinti. Sunteti fericiti pentru vestea cea mare dar in aceelasi timp va intrebati cum ramane cu cu hobby-urile voastre, cu micile iesiri, daca veti mai putea face excursii ca pana acum, cum va fi sa calatoriti cu cel mic …. toate acestea sunt intrebari normale, pe care si le pun toti calatorii care si-au intemeiat o familie.

Vom incepe cu o serie de articole in care vom vorbi despre ce trebuie sa faceti inca dinainte sa se nasca copilul vostru; ce trebuie sa stiti cu privire la calatoriile cu bebelusi si mai ales cum sa aveti o vacanta frumoasa cu familia!

Daca stiti inca dinainte sa se nasca copilul vostru ca: veti emigra; veti face calatorii lungi si dese cu copilul sau o scurta vacanta de sezon luati in calcul urmatoarele aspecte :

Atunci cand ii faceti trusoul, ii cumparati hainutele, amenajati camera copilului, nu uitati sa cumparati si: un scaun auto, un carucior, un marsupiu si o geanta pentru bebe. Acestea sunt lucrurile cele mai importante atunci cand calatoriti cu copilul, si ele trebuie cumparate in cunostiinta de cauza, nu primul de pe raft sau cel la promotie.

Cum alegi un carucior bun, rezistent, durabil?

Avem un bebe, ne place sa mergem pe munte. Aparent cele doua se exclud, insa nu este deloc asa. Am sa va impartasesc din experienta unei saptamani de mai, la munte, cu un bebelus de 11 luni.

Unde mergem? Ce fel de trasee sa facem?

Desi Ra este un “copil purtat” nu puteam sti cum ar reactiona la ture lungi pe munte; sau daca ne-ar prinde vreo ploaie “sanatoasa”. Asa ca am hotarat sa o luam usor si sa experimentam in ture scurte si linistite, in care sa putem reveni la “baza” relativ repede. Am stat in Poiana Tapului si am facut trasee de 2-4 ore in zona. Cea mai lunga “tura” a fost de aproximativ 4 ore (gura diham, poiana izvoarelor, diham si inapoi la gura diham).

Dupa experienta surprinzator de placuta de la Balcic, parca am prins curaj si lista cu locuri de vazut in Bulgaria se face pe zi ce trece mai lunga. Veliko Tarnovo este unul dintre aceste locuri. Am auzit din mai multe parti ca e un oras ce merita vizitat asa ca m-am apucat sa sap pe net dupa informatii relevante, impresii de acolo, sfaturi si recomandari.

Daca si voi sunteti in aceasi situatie: vreti sa aflati mai multe despre Veliko, va recomand sa incepeti cu impresiile de calatorie scrise de Razvan. Sunt scurte si la obiect, exact ce va trebuie pentru a va face o prima impresie despre oras si imprejurimi fara a pierde prea mult timp. Si, in plus, aruncati un ochi peste fotografia lui Alex..o panorama frumoasa asupra orasului.

I. Cum iti alegi rucsacul

Inainte de a te grabi sa iei un rucsac oarecare, trebuie sa te gandesti, si de ce nu, sa iti notezi pe o foaie (cu care ulterior te vei duce in magazine) ce anume vrei de la rucsacul tau.

1. Cat vrei sa duca (litrajul)
Alege-ti marimea rucsacul in functie de durata turelor / calatoriilor pe care vrei sa le faci cu el:

20 – 30 de litri: ture / calatorii de 1 – 2 zile
40 – 50 de litri: ture / calatorii de 3 – 4 zile.
60 – 80 de litri: ture / calatorii mai lungi de 5 zile.

Pentru ture / calatorii scurte trebuie un rucsac mai micut, si pentru cele mai lungi, evident unul mai mare. Nu poti folosi acelasi rucsac la orice tura / calatorie.

Conteaza foarte mult daca in rucsac vei vrea sa aiba loc si un cort (sau jumatate de cort daca il imparti cu cineva la carat) si un sac de dormit. De exemplu, chiar daca pleci un week-end dar vei sta la cort, probabil iti va trebui un rucsac de cel putin 40 – 50 de litri.

2. Ce vrei sa “stie sa faca”

Oricat nu-mi place sa recunosc, am vizitat Vaticanul mai mult de dragul de a spune ca am fost acolo decat dintr-o reala placere si curiozitate. De fapt, aproape ca am renuntat la a mai intra cand am vazut coada de sute de persoane care se intindea de-a lungul zidului. Asa ca nu o sa va povestesc despre minunatiile care se ascund in spatele usilor acestui muzeu. Pentru mine (si sunt sigura ca mai sunt multi la fel, dar care poate nu recunosc) povestile spuse de marile opere de arta raman un la fel de mare mister.

Ce pot sa va ofer, sunt cateva informatii practice din prospata experienta capatata ca vizitator al muzeului

De la Graz, ca să ajungi la Stübing, iei un tren cu regim de personal (toate trenurile austriece arată la fel, doar că domnul personal opreşte în toate staţiile) şi cobori la staţia Stübing Freilichtmuseum. Mai mergi pe jos un kilometru, poate doi, la început prin minunatul Stübing, plin de flori la geamuri şi ospitalier, apoi pe o cărare bătută de biciclete, prin natură. La un momentdat, se zăreşte o poartă mare de lemn, plină de indicatoare şi de copii rezemaţi, care-şi caută un loc pentru biciclete. Toată lumea vine cu bicicleta la muzeul satului din Stübing!

Unul dintre cele mai importante 10 muzee ale satului din Europa, Stübing Freilichtmuseum oferă o perspectivă delicioasă asupra vechilor sate austriece. Case de lemn foarte bine întreţinute, în care se poate intra şi admira în voie (şi ai ce admira, de la ţesăturile în pătrăţele vesel colorate pe care şi le pun şi pe pat, şi pe masă, şi pe rochii, până la tot felul de instrumente şi dispozitive de gătit sau de lucrat prin gospodărie) te aşteaptă să le descoperi. În mijlocul „satului” găseşti nu numai tarabe cu muzică tradiţională din zonă, cărţi cu studii etnografice şi celebrele suveniruri, dar găseşti şi o sumedenie de ateliere, foarte bine organizate, jocuri şi oameni dansând sau cântând.