5 lucruri pentru care iubesc Roma

1. In Roma am mancat cele mai bune pene din lume

Va jur, nu trebuie sa ma concentrez mult ca sa-mi aduc aminte gustul penelor pe care le-am mancat prima data in Roma! M-as mai intoarce acolo chiar si doar ca sa mai mananc bunatatea aia o data!

Se facea ca era prima zi  in care ajunsesem in Roma, aterizasem de dimineata si pana la ora 13 deja facusem multa treaba: vazusem Baile Caracalla, orbecaisem vreo 15 minute dupa o statie de autobuz, asteptasem in statie un autobuz care, dupa ce a venit peste o mie de ani, a trecut lejer pe langa noi fara sa opreasca caci nu stiam inca faptul ca trebuie sa-i faci cu mana, mersesem pe jos nu stiu cate statii pentru ca un alt autobuz chiar nu mai aveam rabdare sa asteptam, luasem metroul, si iesisem la statia Piramide.

Momentul a coincis fix cu momentul in care am intrat pe modul teleghidat “foame. mancare. cauta mancare. acum!!!” si am intrat pe prima usa unde detectorul invizibil de mancare a inceput sa faca “Bip! Bip! Bip! Biiiiip! Aici e de haleu!”. Din memoria mea un pic subrezita de timp, din 2008 pana acum, dar mai ales de faptul ca orice altceva era incetosat de tipelele infernale pe care mi le adresa stomacul meu: “Food! Food! Eat it! Eat it ! Eaaaat iiiiiit!!!!!” nu mai tin munte absolut nimic despre localul respectiv (adica cum se numeste, pentru ca va dati seama ca si legata la ochi l-as nimeri in orice moment) decat ca era un spatiu mic mic de tot, un impinge tava destul de amarat, dar care pentru mine e un fel de loc sacru din acela pe care cand il descoperi in filme se aude o melodie la harpa si ies raze de soare din el. Nici macar nu stiu cum se chemau penele alea, dar nici nu prea conteaza. Din punctul meu de vedere le pot numi lejer “best penne in the whole wide world”.

2. Roma e orasul pisicilor

Toata lumea stie ca imi plac pisicile. Si daca Roma nu e orasul pisicilor, atunci nu stiu care e! Prima data cand am vazut pisici in Roma a fost langa Colloseum. Si m-am gandit in sinea mea: hmmm, pisici langa cel mai vizitat obiectiv din Roma. Cam ciudatel, nu? Ei, a doua zi mi-a sarit inima din loc in timp ce vizitam linistita Forul Imperial; nu mai era nimeni altcineva pe acolo caci era spre finalul programului, si de-odata, hop, ma trezesc cu o mata in fata ochilor. Uitati si voi ce privire are!!!

Nu trece mult timp ca iar imi sare inima! Out of nowhere, se iteste o a doua pisica, ce zici ca era stapana Forului Imperial, asa se plimba pe ziduri pe acolo, si cu asa o figura s-a uitat la noi:

Da voi ce cautati pe aici ma rog?? Nu vedeti ca ma deranjati?

Uoookei!! Atunci am inteles ca Roma este sub stapanire pisiceasca! And you know what? I love it!

Dupa asta am mai intalnit pisicute in toate locurile si de toate felurile:

Nu ne intrerupeti! Suntem intr-o misiune!

Pisica pestrita ravasita

Pisica neagra pufoasa

Pisica imbulinata

Pisicile care dormeau fara nicio jena in ieslea amenajata cu ocazia Nasterii Domenului in Piata Vittorio Emanuelle II.

Mangaie-maaaaa!!! (Observati si pisica din fundal? :)))))

Insa apogeul pisicilor a fost la Largo di Torre Argentina. Aici este o piata care adaposteste ruinele celor mai vechi (secolele 3 – 2 I.Hr.) patru temple republicane romane si ale teatrului lui Pompei. Ma rog, detalii total neinteresante pentru pisicile care il le domina. Aici ele iti fac turul ruinelor. Indirect, evident, dar ce vreau sa spun e ca langa piata exista un centru de pisici iar voluntarii de la acest centru, care ingrijesc pisici abandonate, in mare parte bolnavioare, organizeaza in anumite zile tururi ghidate de ei pentru turisti, in care le prezinta Largi di Torre Argentina in schimbul unei donatii pentru centru.

Noi din pacate nu stiam in ce zile sunt tururile si nu am nimerit cand trebuie, insa cum am intrat pe usa, una dintre doamnele de acolo ne-a invitat sa ne prezinte centrul si pisicutele pe care le ingrijeau acolo atunci. A fost trist sa vad cateva pisicute destul de bolnave, insa in acelasi timp mi-a adus o mare bucurie sa vad niste oameni asa inimosi si mai ales cand o pisicuta s-a urcat direct la mine in brate cand m-am aplecat pe vine :)

3. In Roma ii cald si bine

Am fost o singura data la Roma, si asta in luna decembrie, insa norocul a fost cu mine si am avut 3 zile la rand un soare si un cer senin de nu stiai daca nu cumva e vara, decat daca te uitai cum sunt imbracati oamenii. Si chiar si asa, hainele erau cam de toamna asa, pentru ca era o vreme in decembrie.. cam cum e la noi in septembrie. Si-apai cum sa nu ai chef sa explorezi tot orasul pe asa o vreme?

4. In Roma sunt portocali la tot pasul

Cand am ajuns prima data la hotelul micut si cochet la care ne-am cazat si am vazut ca avem portocali in curte, nu ne-a venit a crede! A fost primul orasul cu o astfel de clima pe care l-am vizitat si mi s-a parut extraordinar sa ma plimb pe strada si sa vad portocali in copacii de pe trotoar. A fost o adevarat bucurie, mai ales in luna decembrie, cand la noi nici frunze nu mai vezi :)

5. In Roma ai mai multa istorie la un loc decat in orice alt colt al lumii

Nicaieri in lume nu stiu daca mai exista un oras cu asemenea concentratie de cladiri istorice de toate felurile si de toate varstele ca in Roma. Ruine antice si medievale, Panteonul, biserici si bazilici baroce, cladiri renascentiste, monumente neoclasice, Vaticanul cu Bazilica San Pietro, you name it!

Sunt toate acolo si le poti descoperi si examina din aproape, iar daca esti extrem de curios poti invata atat de multe lucruri despre istorie si arhitectura intr-un timp atat de scurt incat te poate coplesi! In sensul bun, desigur.

Caci asa este Roma, coplesitoare! Si sunt sigura ca cei ce au fost deja acolo pot confirma si ei asta, asa ca le doresc celor care au (sau nu) Roma in planul pentru viitorul apropiat, sa fie la fel de coplesiti si sa se bucure la maxim de tot ce inseamna Roma!