Aqua Day SPA: to spa or not to spa

Eu nu stiu de ce trebuie sa scriu articolul asta.

Nimeni nu vrea la spa. Ni-meni! Si daca nimeni nu vrea, de ce ar fi interesat cineva sa citeasca cum a fost?

Fara sa intentionez asta, am facut un mic experiment social in cercul meu de prieteni/amici. Lucrurile stateau cam asa: vineri seara trebuia sa plec cu trenul de noapte la Targu Mures, urmau 2 zile de spa, de plimbat prin Tg Mures, apoi duminica noaptea alt tren catre Bucuresti si inceput o noua saptamana la ora 6 dimineata, in gara. Si tovarasa mea de drum ma lasa cu ochii in soare. Era a treia persoana din ultimele 2 luni care zicea ca vine ca apoi sa intervina ceva. Si iata-ma miercuri seara fara tovaras de calatorie. Nu as fi avut nici o problema in a merge singura – been there, done that – dar vorbim aici de spa! De posibilitatea de a te bucura/rasfata/relaxa/slabi/dezintoxifia la cel mai mare spa din Romania. Sau pur si simplu de a vedea ce e ala un spa. De sunat, suna bine si luxos, da nu tot romanu isi permite.

Revenind: am un loc liber si caut sa gasesc o persoana care sa-l vrea. A fost mult mai greu decat mi-am inchipuit. Motive? Am photoshooting sambata, nu am bani, lucrez duminica, merg la teatru, e obositor drumul, am petrecere de salsa, nu am bani, sunt la pescuit, plec in teambuilding, avem o noua promotie si sefu vrea sa..., o sa fie obositor, nu am bani, plec intr-un weekend romantic, am repetitii, nu am bani. Mda.

Vineri la pranz eram obosita si intrigata de aceasta situatie. Si ...sa spunem doar ca s-a apelat la cercul altora de prieteni, unde s-a gasit o persoana dornica de weekend al extremelor.

Extreme pentru ca atat noaptea de la dus cat si cea de la intors au fost petrecute pe drum. Bucuresti – Targu Mures, 6 ore cu masina pentru 350 de km. Frustrant. Foarte frustrant, chiar daca drumul a fost liber.

Hotelul l-am gasit foarte usor la 3 noaptea. Undeva dupa Sighisoara adormisem si cand politistul ne-a tras pe dreapta, mi-am dat seama ca suntem exact in fata la Business Hotel, locul unde se afla Aqua Day Spa. :D Cat de norocos poti sa fii?

O sa sar peste detalii gen „daca nu ne primeste, o sa fie misto sa dormim in masina” sau „ ia uite, avem camera exact langa spa” si o sa sar direct la subiect, adica in subiect, adica in piscina. Nu stiu voi cum sunteti dar eu nu am mai avut parte de o baie calumea din 2008. Si cand Adriana spunea SPA, eu auzeam piscina. Si piscina....piscina aia a fost a mea! Toata! :D

Nu stiu cate piscine sunt in Tg Mures, nu stiu daca targ muresenii (asa se spune?) stiu ca au la ei in oras cel mai mare spa si o piscina misto, dar, suprinzator, nu era foarte multe miscare pe acolo. Ma asteptam sa fie plin. In schimb doar cateva sezlonguri eram ocupate. Intr-o colt, langa jacuzzi, era asa, o atmosfera de vara: tipe in bikini, cu cercei mari (asta cu cerceii la piscina...nici sa ma pici cu ceara ca n-o inteleg), insotite, cu cocktailuri si cu aparate foto. In partea astea, un cuplu; vizavi doi domni singuratici; in mijlocul piscinei: eu!

Nici nu conteaza ca nu e adanca. Conteaza in schimb ca ai parte de lumina naturala, ca apa e calda, ca e toata un mozaic care se schimba in razele soarelui, ca faci pluta si privesti cerul. Si la cat de adanca nu e, ma gandeam ca as putea sa-mi serbez ziua aici. Un altfel de pool party. Lumea sta in picioare in apa, e loc peste 30 de persoane – lejer – si am vedea si artificii! Aparent s-au gandit si altii la asa ceva, caci am vazut ca se organizeaza un pool party de revelion!

Dupa ce mi-am satisafacut nevoia de apa si de inot si de balaceala vreo 2 ore si durerea mea de spate a devenit o amintire, am trecut la explorat.

Si asa am ajuns in jacuzzi. Care e un fel de cada cu hidromasaj dar mai mare si mai putin intima. Nu am fost foarte impresionata desi senzatia pe care o ai e una placuta. Stai in fund si din lateral, din spate, de jos vin jeturi de apa calda si rece (da, era si un jet de apa rece, unul mic si timid care abia se simtea).

Neeext!

Am trecut pe langa niste sali de masaj care pareau teleportate din Star Trek (Gold room, Silver room) in sensul ca aveau o oglinda mare pe un perete si becuri cu neon fucsia si albastru, si am ajuns intr-o parte a holului unde erau 2 banci lungi, galbene, dispuse fata in fata. Incercand sa-mi amintesc ce scria in pliant de locul asta, m-am asezat ca sa vad daca nu cumva am nimerit in sauna finlandeza. Bancile erau reci si nu parea nimic interesant de facut in locul ala decat sa stai. Si in timp ce ma gandeam ca tare bine ar prinde daca as fi avut un ghid al centrului, trece un grup de persoane cu totosei din plastic si aud o voce: „...si aici aveti sala de asteptare. Acestea sunt camerele....”. Deci ma aflam in sala de asteptare. Asta explica multe.

Prima camera in care am intrat a fost baia turceasca. Am deschis una de sticla si am pasit in intuneric. In intuneric si in aburi parfumati. Mi-a placut din prima clipa! Probabil ca a fost o chestie premeditata: am citit despre baia turceasca in hammam a lui Nicolas Bouvier in „Rostul lumii”, am o mica mare slabiciune pentru Istanbul.... Si iata-ma intr-o baie turceasca in... Romania. O incapere semirotunda, cu 2 banci ergonomice, mozaicate, curbate si la mijloc cu o suprafata plata, tot semicirculata, pe care puteai sa te intinzi si sa te destinzi. Doua vase orientale (sau de inspiratie orientala) in care ardea cate o lumanare; doua chiuvete rotunde, amplasate in mijlocul celor doua banci. Un tavan plin de stelute galbene, ce se faceau portocalii, apoi rosii, apoi verzi, apoi albastre, mov si iar galbene. Am stat minute in sir uitandu-ma la tavan, curioasa fiind daca sunt aceleasi beculete care se schimba sau sunt altele. La asta se adauga o aroma placuta si o muzica chillout. Puteam sa adormi acolo, pe banca calda, dar nu cred ca ar fi fost foarte sanatos.

Din baia turceasca am ajuns la fantana de gheata, care era vizavi de sauna finlandeza. Nu stiu daca era o chestie strategica dar mie mi s-a parut haios. De langa fantana cu gheata, de unde practic trebuia sa iei gheata si sa te dai cu ea pe unde vroiai tu, ca sa-ti intaresti (sau ametesti) circulatia, se vedea foarte bine prin ura de sticla a saunei. Asa ca tu, cu gheata in mana, eventual dardaind subtil, te uitai cu interes la cei care transpirau cuminti in cuptor. Si viceversa: de la o caldura uscata de 90 de grade te uitai la unii care se dadeau cu gheata si incercai sa-ti imaginezi sentimentul de a avea ceva rece atingandu-ti pielea. Asta da exercitiu de imaginatie, nu? :D

Cu gheata am terminat repede – si nici nu era atat de rece era doar uda – si am intrat in cuptor, unde mi s-a reconfirmat o teorie mai veche, testata prima data in Spania, acu 10 ani. Si anume: pot suporta destul de bine caldura uscata. Si atmosfera era placuta: banci de lemn, calde-calde, coltisorul cu pietre si cu galeata de apa ca sa-ti creezi un minim de umezeala pentru un pic mai mult comfort, fereastra prin care se vedea o bucata mare de cer si o bucata mica de deal golas. Cumva, daca ignoram usa, puteam sa imi imaginez ca sunt in Finlanda, la o sauna de undeva „de la tara”.

Sauna cu aburi nu mi-a placut. Intrat inauntru si nu te vedeai om cu om din cauza aburilor. O temperatura mult mai scazuta – doar 40 de grade – dar umezeala cat cuprinde, adica vreo 80%. Imediat au inceput sa curga apele de pe mine, si sa respir amevoios. Degeaba undeva sus erau luminitele care imi placeau atat de mult, degeaba era o melodie draguta si o aroma la fel, aici nu eram in apele mere. Sau in aburii mei. Dar am stat ca sa vad cat rezist. (Exista un mic masochist in fiecare dintre noi. ) Concluzie: daca e sa ma iau dupa grad de confort si dupa cum transpir, in Romania, vara, avem 40 de grade si multaaaa umezeala si in Spania, vara, avem 40 de grade si putin umezeala. Corectati-ma daca gresesc.

Langa sauna cu aburi erau amplasate strategic niste dusuri. Dusuri normale, cu receptor furton si robinet, si cu tavan cu luminite rosii care se faceau albastre care se faceau verzi. Stateam si ma gandeam daca astea sunt dusurile fantezie si imi pregateam grimasa de om dezamagit. Am fost intrerupta de entuziasmul tovarasului meu. „Ce poate fi asa de interesant la un dus?” Dar nu era nici un dus, era o galeata fixata aproape de tavan si langa, un snur. Probabil ca inauntru era apa rece. Foarte rece. Sa va mai spun ce a urmat?! (A tras snurul ala de trei ori si tot nu era indeajuns! / :) Boys!)

In tepidarium mi-a placut cel mai mult – a nu se pronunta „trepidarium” caci poate avea efecte secundare nedorite. Tepidarium este o camera de trecere, un loc in care ar trebui sa stai cateva minute inainte de a merge intr-o sauna sau dupa ce ai iesit dintr-o sauna. Ideea e ca trecea de la temperatura ambientala la cea de 40 – 50 de grade (sauna cu aburi) sau cea de 80-90 grade (sauna finlandeza) sa se faca treptat, altfel, in loc sa te simti mai bine te vei simti mai rau. Asta e o directie: catinel, catinel, fara socuri termice. A doua directie include in ecuatie fantana cu gheata: un soc termic (controlat) pentru a cali organismul.

Dar sa ne intoarcem la tepidarium. Ca design, semana cu celelalte saune (cea cu aburi, cea turceasca) in sensul ca erau niste banci mozaicate, aromaterapie, meloterapie, era cald, era bine, dar nu era atat de cald. Aici daca ai fi adormit nu cred ca ar fi fost vreo problema. J Tepidariumul este locul in care am tinut sa ma intorc a doua zi, sa stau si sa asculti cum creste iarba. Marturisc ca la un moment dat ma gandeam ca ar fi un loc bun de citit, dar daca nu stateai in dreptul usii, nu prea aveai lumina. Dar in tepidarium nici nu-ti trebuie lumina.

Am deschis usa la sauna cu aromaterapie dar m-am razgandit repede cand am vazut un fel de intrare ascunsa in stanga: un mic culoar ce cotea brusc la stanga si se oprea intr-o zona circulara. Un altfel de dus, cu 3 orificii in peretele din stanga, 3 orificii in peretele din dreapta (amplasate undeva in dreptul coastelor) sipe perete un panou de comanda cu 6 butoane. Cred ca tocmai gasesim dusul fantezie. :D Am apasat repede pe butonul „Midnight rain” si am regretat aproape instantaneu. O ploaie rece, marunta, aproape un vapor, a inceput sa ma invaluie; se sus venea o lumina albastra si se auzeau tunete si fulgere. O data trecut socul termin, curiozitatea a inceput sa preia controlul. Urmatorul buton: „Niagara”. Si peste mine a inceput sa curga ca un potop apa. Am apasat repede „Ocean Waves” si am inceput sa fiu stropita in reprize, din lateral, cu apa calduta. Un pic anemic, dar ingenios. : ) La programul „Rainforest” se auzeau pasarele, lumina era verde si apa venea calda, in stopi medii. In acelasi gen era si „Caribbean storm”, unde aveai parte de stropi mari de apa calda la care se adauga din cand in cand un spray de apa rece. Nici nu stiu cat m-am jucat acolo. Si cand m-am hotarat ca „ajunge cu dusul pe ziua de azi”, pentru numarul unu in preferinte se batea „midnight rain” cu „carribean storm”. Lovely!

Urmatoarea statie: sauna cu aromaterapie. Un fel de sauna finlandeza, cu scaune din lemn dispuse in jurul ...aaa...in jurul unui loc unde erau pietre si un vas cu esente si o caldare din lemn de unde puteai sa iei apa si sa torni peste pietre folosind un polonic masiv de lemn. Cer instelat, muzica in surdina, scaune dispuse pe margine,de-a lungul peretelui, aburi mai inmiresmati ca in celelalte saune – cred ca am gasit cea mai misto sala de sedinte. :D Si aici chiar am facut o mini sedinta.
Cam asa a fost a prima zi de spa, care a durat cateva ore, caci aveam un oras de explorat si prieteni de vizitat. Masajul ramasese pe a doua zi. Daaar, duminica, s-a intamplat ceea ce nu se mai intamplase de mult: s-a schimbat planul initial.

Dupa cum spuneam, durerea mea de spate a fost rezolvata de catre baia in piscina. Am vrut sa fac masaj, apoi m-am razgandit, apoi iar am vrut, apoi mi-am dat seama ca nu am chef. Or, cum spune un clasic in viata, cheful este esential. Asa ca oricat de bine ar fi aratat acel meniu de masaje, si descrierile aferente, am zis „pas” si m-am dus in tepidarium. Asta dupa ce o ora m-am simtit bine in piscina.

In afara de cele de mai sus, mai exista si alte facilitati. Vestiare cu dusuri si pheon, sala de fitness, bar, centru de cosmetica, solarium, sali de masaj – aici cineva chiar a fost creativ. Stiti vorba aia ca nu erau doua care sa semene? Ei bine, nu erau doua care sa semene. Una avea saltea si un perete rosu, alta avea flori galbene si doua paturi – pentru masaje in paralel. :P

Solariumul arata grozav, dar m-am tinut departe caci nu e chiar ideea mea de wellness.

In afara de servicii, alt lucru care mi-a placut mult la Aqua Day Spa a fost design, modul in care a fost gandit totul. Mozaicul din saune si din piscina face locul tare placut.

Cat despre pretul serviciilor, este unul accessibil. O intrare zilnica pentru un adult costa 45 lei sau 30 lei daca esti membru Aqua Day Spa. Exista tot felul de pachete si abonamente, numai sa vrei sa te ingrijesti de sanatatea ta si de tonus.

Deci, to spa or not to spa? That is the question!

PS: Si daca voi nu vreti, eu mai vreau o tura! :)