Cu parapanta, la Brasov

Exista niste momente in functie de care iti poti imparti viata in inainte si dupa. Chiar daca a trecut doar o zi de cand m-am dat pentru prima data cu parapanta, stiu ca asta a fost unul dintre acele momente. Momentul in care am prins microbul zborului.

Totul a inceput anul trecut cand mergeam cu masina pe Rucar Bran. In timp ce admiram peisajul mi s-a parut ca zaresc un punct pe cer, dar imediat un deal impadurit l-a acoperit. Cateva sute de metri mai incolo, l-am regasit si mi-am dat seama ca e un nenea care se da cu parapanta. Am oprit special la primul refugiu ca sa imortalizez scena: cerul albastru, cativa norisori albi si parapanta colorata. "Liber ca pasarea cerului" a capatat atunci un nou sens pentru mine :) 

- Vreau sa fac si eu asta!, i-am zis lui Bogdan.
- Really?, m-a intrebat nedumerit.

Ii erau proaspete in minte amintirile de la Sibiu unde am iesit tremurand toata din clopotnita Bisericii Evanghelice. Reusisem sa urc, la a doua tentativa, scarile care-ti permiteau sa vezi haul de sub tine, dar cand sa cobor mi s-au muiat picioarele si m-a luat ameteala. Frica de inaltime, rau de intalnime, nu stiu exact ce e, dar se declaseaza in cele mai nepotrivite momente cand intra in ecuatie un anumit fel de distanta fata de pamant.

Cu toate astea imi intrase o idee in cap: vreau sa ma dau cu parapanta. Fie ce-o fi. Si cum nu eram singura din echipa viajoa care-si dorea asta, am hotarat sa sarbatorim doi ani de viajoa in aer, la Brasov.

Si a fost...cum sa va zic? In-cre-di-bil! Nu tu rau de inaltime, nu tu frica, nu tu incordare. Cand am ajuns in aer, Robert - pilotul responsabil de toata magia zborului - m-a intrebat cum ma simt. Si primul cuvant care mi-a venit in minte a fost: libera! Libera ca pasarea cerului! Am ras, am chiuit, i-am povestit lui Robert de pescarusii de la Cliffs of Moher, am admirat peisajul, m-am bucurat de vant si de viraje si mi s-a parut ca s-a terminat mult prea repede!

Pentru ca n-as putea sa exprim in cuvinte tot ce am simtit in cele aproape zece minute de zbor, las filmuletul sa vorbeasca de la sine. Va recomand sa va uitati de la minutul 4:38 incolo, cand incep virajele, cea mai faina parte a zborului :D

Iar acum, cateva detalii practice pentru cei pe care-i tenteaza un zbor cu parapanta.

Cu cine am zburat?
Cu pilotii de la Paramania. Zborul dureaza in jur de zece minute, dar in total experienta iti ia vreo 45 de minute. Se urca la locul de decolare cu telescaunul (caruia i se da drumul din jumatate in jumatate de ora). Acolo puteti sa asteptati mai mult sau mai putin in functie de cat de aglomerat e si de cum bate vantul.

Cat costa?
50 de euro de persoana, iar daca vreti si filmulet cu zborul va mai costa 40RON in plus. Pentru grupuri mai mari se poate negocia pretul.

Ce mi-a placut:

• Pilotul urca in telescaun impreuna cu tine, iar pana sus deja va imprieteniti. Cu Robert am vorbit tot drumul despre calatorii, mi-a povestit de turul cu parapanta prin Europa si de expeditia in Nepal. Nici n-ajunsesem la locul de decolare si deja aveam incredere in el, ca pilot.
• In timpul zborului, pilotul vorbeste cu tine si te ajuta sa treci peste momentele mai delicate (daca exista). Una dintre persoanele care a mers cu noi a prins vant mai puternic si s-a speriat destul de tare, dar ne-a povestit ca discutiile cu pilotul au facut-o sa se simta putin mai ok si a ajuns cu bine jos :)
• Virajeleeee, da, mi-au placut la nebunie! Data viitoare sper sa am parte de si mai multe!
• Filmuletul care e la o calitate neasteptat de buna. Va dati seama ca mana mea n-a stat fixa mai mult de cateva secunde, desi cand ma uit la film asa pare. Plus ca l-am primit in aceeasi zi, ceea ce a fost super!

E bine sa:

• stabiliti de la inceput, foarte clar, ce intra in pret si ce nu. Noi am mers acolo stiind ca avem inclusa si urcarea cu telescaunul (12RON), dar n-a fost asa. Pentru noi n-a fost o problema, insa daca ai banii dramuiti la limita, s-ar putea sa privesti altfel lucrurile. Si e pacat sa-ti strice cheful o astfel de situatie care se poate rezolva foarte usor printr-o comunicare anterioara eficienta. Baietii sunt foarte deschisi si ok, si sunt convinsa ca ceea ce-ti vor promite, aia iti vor oferi.
• stiti ca daca vantul bate mai tare decat au anuntat prognozele puteti sa va intoarceti acasa fara sa va dati cu parapanta. Siguranta inainte de toate, asta e deviza pilotilor de la Paramania, asa ca e bine sa fiti pregatiti si pentru cazul asta nefericit.

Dupa cum va ziceam in introducere, pentru mine asta a fost doar inceputul. Cand am ajuns din nou pe pamant l-am luat pe Robert la intrebari. Se fac cursuri? Cat costa? Cat dureaza? Ce presupun? Asa ca daca stati pe-aproape o sa mai auziti, cu siguranta, povesti despre zborurile cu parapanta. Iar pana atunci va recomand, cu incredere, experienta!

PS Dupa ce am aterizat, am sunat-o pe mama (care nu stia ce fac) si i-am povestit atat de entuziasmata de zbor incat a zis ca data viitoare vrea si ea sa se dea :D