Debrecen, oaia neagra a Ungariei

5

Orașele italiene se împart în două categorii: Bologna și celelalte.  Bologna e plină de universități, de studenți, de proteste și de comuniști – sau wannabe-comuniști. Când Italia e “hăis”, Bologna e “cea”. Pur și simplu trebuie să accepți că aici circulă niște curente de gândire care o fac diferită și specială.

Italia nu e singura țară cu un oraș “special”. Germania are Munchenul – și nu mă refer la cantitatea de bere băuta per cap de locuitor – iar Ungaria are Debrecenul.

Debrecen e un mare centru universitar, e considerat capitala culturală a Ungariei ( a fost capitală de facto a Ungariei în timpul revoluției din 1848 și imediat după al Doilea Război Mondial) și nu e plin de comuniști dar e plin de protestanți. De fapt, e capitala protestantă a Ungariei.
Asta ar fi principala trasatură altfel a Debrecenului: protestantismul. Ungaria e o țară romano-catolică. E foarte foarte important acest aspect, care a ajutat-o să facă parte dintr-un imperiu în timp ce noi …în timp ce noi ne certam între noi și ne mai potoleam doar când veneau turcii. Dar divaghez și mai fac și istoria să pară simplă. 

Debrecenul este un oraș care a îmbrățișat protestantismul, mai bine zis calvinismul. L-a îmbrățișat atât de strâns, încât a obținut supranumele de “Roma calvinistă”. La un moment dat nu mai găseai picior de catolic prin oraș datorită faptului că le era interzis prin lege să se mute aici. Cu alte cuvinte, vorbim, râdem, facem comerț dar mâine pleci și ne mai vedem peste câteva luni. Timp de vreo două secole Debrecen nu a spus “nu” inflexibil multiculturalității religioase. Si, undeva pe la începuturi, lumea își amintește de o dispută haioasă  între un preot catolic și unul protestant. S-au bătut în argumente cei doi preoți până când cel catolic a rupt o mlădița dintr-un tufiș, a înfipt-o în pământ și a spus cu năduf: “Orașul ăsta o să fie protestant când tufișul ăsta o să crească pom!” și cu asta i-a închis gura celuilalt preot, neștiind că tufișul, peste ani, s-a făcut pom. Pom cu placă.

Debrecen

Îl găsiți lângă Catedrală, dar aveți nevoie de un dicționar sau de o persoană bilingvă. Și apropo de Catedrala: e superbă, e galbenă, e foarte îngustă. Deci, e cea mai îngustă și mai protestantă catedrală.
Debrecen

Debrecen

Debrecen
Și câtiva pași mai încolo poți vedea un turn de biserică care se dă drept bastion. Partea superioară a căzut și nu au mai avut chef/bani să o reconstruiască. Sau au ajuns la concluzia că îi stă mai bine așa.

Debrecen

A doua trasatură  altfel  (a se citi ciudată) a Debrecenului este așezarea. Azi, e aproape de Oradea.  Dar să derulam timpul înapoi cu, să zicem, opt sute de ani. Cine e deșteptu’ căruia i-a venit glorioasa idee să construiască un oraș în mijlocul pustietății, unde nu ai nici munți, nici apă, nici drumuri? Nu se știe.  Nu se știe nici de ce nu au construit ziduri de apărare în evurile întunecate și contropitoare, deși aveau nevoie de ele. Din cauza lipsei zidurilor, locuitorii au recurs adesea la diplomație ca să-și salveze pielea și orașul. Și au reușit. Open-mindnessul ăsta care rezonează cu întinderile pustei i-a făcut să îmbrățișeze, pe la 1500 și ceva, protestantismul în forma sa calvinistă.

Și, cum arată Debrecenul-cel-fără-de-ziduri? Cam așa.

Debrecen

Debrecen

Debrecen

Debrecen

Debrecen

Debrecen

Centrul orașului e micuț, drăgut, foarte austro-ungar. Are acel aer pe care îl întâlnești și în orașele transilvănene, și în Zagreb, și în Viena. Poți să îi spui aer central – european dar din punct de vedere istoric și arhitectural e austro-ungar.

Aici ai impresia că ești în Transilvania, la tine acasă, și că multe lucruri nu se întâmplă prea des. Dar asta e senzația de vară. În mod sigur ceva se schimba din octombrie, când dau năvală studenții.  Sau în august, când are loc Festivalul Florilor. Da, da, foarte important festivalul ăsta. E cunoscut în toată Ungaria și chiar și peste granițe. Are vreo 100 de ani vechime și e o combinație  între serbarea Sfântului Ștefan (foarte important pentru unguri) și sărbătorirea noii pâini (deh, vremea recoltei).

Debrecen

Debrecen

Debrecen

Debrecen

Festival sau nu, poți oricând să stai la o șuetă cu Ady Endre, care îți va povesti de anii din Debrecen, de cum s-a plictisit de oraș si cum a folosit această stare pentru a crea un anumit tip de simbolism în poezia lui. 

Debrecen

Șederea în Debrecen a fost parte a unui infotrip în Câmpia Maghiară de Nord organizat  de reprezentanții agenției Hedon Express și a celor de la Oficiului de Turism al Ungariei.  Datorită lor, acum, când mă gândesc la Debrecen, îmi vine in minte o catedrală imensă și galbenă și multe flori și nu o mașină cu un hârâit suspect și doi mecanici chelioși. Mulțumiri către Oficiul de Turism al Debrecenului, care mi-a împrumutat poze de la Festivalul Florilor. 

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te la newsletter si primesti o data pe luna cele mai noi materiale pe mail.
Daca ai cont pe Facebook, hai să ținem legătura și acolo.

Tags

About the author

Ioana

Facebook Website

Odrasla de neam nomad, Ioana calatoreste cu simtul raspunderii din 2007 si scrie despre asta din 2010. Este atrasa de tarmuri stancoase, Orientul Mijlociu, arhitectura si ii place sa aleaga cele mai intortocheate trasee urbane. Se ocupa cu drag si spor de Vanatoarea arhitecturala, ca designer, si de My Secret Romania in calitate de initiator.

5 Responses

  1. Ioana

    Aici expresia “oaia neagra” are sensul de “special”, nu de “personaj negativ”. Pentru ca Debrecen este altfel fata de Budapesta si fata de celelalte orase. In primul rand fiindca este protestant. In al doilea rand datorita pozitionarii, istoriei, atmosferei.

    Reply
  2. Klujanu`

    Debrecen mai transilvana? Sincer mie nici Oradea nu mi se pare transilvana. Si oarecum nici Timisoara…Nu spun din rautate, dar Transilvania nu poate insemna campie….Sau nu!? Parerea mea.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *