Austria(I) – locul in care nimic nu e lasat la intamplare
27-01-2010 | Scris de : Gabi Solomon | In categoria : Jurnale de calatorie, Salzburg - Solden | 11 comentarii
11
Am ajuns in Austria la Salzburg, la invitatia unei prietene care invata la Mozarteum si se pregateste sa devina soprana. Pe strada, urmarind stilul arhitectural, strazile, felul in care sunt armonizate cladirile vechi cu cele noi, prietena mea sumarizeaza cumva succesul austriecilor in materie de turism: “De cand sunt aici mi-am dat seama ca nimic nu e lasat la voia intamplarii.”
Putem sa extrapolam asta la orice: la felul in care e reconstruita atmosfera din vremea lui Mozart in cele doua muzee dedicate lui, la felul in care se imbraca domnisoarele de-acolo, la felul in care e organizat un eveniment, la sistemele de pe partiile de ski si la viata noastra. Daca vrem sa reusim, trebuie sa avem grija mai intai la privirea de ansamblu si apoi la micile detalii.
O sa spun ca Salzburgul e orasul muzicii; aici s-a nascut si a locuit Mozart, asa ca e imposibil sa nu auzi muzica, sa nu asculti muzica, sa treci fara sa vezi un concert. Pierzi multe din savoarea orasului fara muzica. Eu am inceput cu cafeneaua Tomaselli, locul in care Constanze, sotia lui Mozart, venea deseori sa-si bea cafeaua. Istoria cafenelei incepe in 1705, iar in 1850 este preluata de familia Tomaselli si isi pastreaza traditia de atunci. Deserturile sunt servite de cineva, iar bauturile si mancarea de altcineva. Inainte sa mergeti, pregatiti-va sufleteste pentru un spectacol regesc: traditie, savoare, muzica si gust.
Am continuat sa umblu fara scop pe stradutele din centrul vechi – Alstadt. Dupa cum va spuneam, nimic nu e lasat la intamplare. Vechile vitrine ascund farmacii si buticuri moderne si pastreaza farmecul si atmosfera de altadata. In centru, in fata Domului, sunt trasuri si vizitii te invita la plimbare. Fiecare obiectiv important are un stand cu pliante despre oras, despre celelalte obiective turistice, despre Austria in general. Audio guide-ul de la Mozart WohnHaus (casa in care a locuit Mozart) ma trimitea subtil si catre casa in care s-a nascut Mozart sau catre sala de concerte dedicate lui. Totul se leaga.
La Mozart WohnHaus primesti audioguide, poti sa te plimbi in voie, sa asculti, sa dansezi, sa-ti imaginezi ca esti la o serata organizata de Anna Maria Mozart, mama compozitorului. Intotdeauna ma fascineaza muzeele din vest pentru ca au o poveste si pentru ca aduc dovezi in sprijinul povestii: inregistrari, filmulete, machete, scrisori, harti. L-am urmarit pe micul Wolfgang Amadeus de la nastere, pana cand a inceput sa cante la primul sau pian, apoi cand a inceput sa compuna, in prima lui calatorie prin Europa pana la Paris si Amsterdam. Fiecare amintire era in stransa legatura cu muzica lui, cu instrumentele pe care le-a folosit(mai ales pianul) si cu familia lui. Mi-au placut sfaturile tatalui, Leopold Mozart, catre fiul sau: ii reamintea mereu ca talentul lui este unic si ca trebuie sa il cultive si sa invete mereu, pentru a le oferi celor din jur ce are mai bun.
Asa ar trebui sa oferim si noi turistilor ce are Romania mai bun si mai frumos. Majoritatea locurilor superbe din Romania sunt ascunse, le pastram asa cum isi pastreaza fetele mari zestrea. Si mai rau, punem piedici in calea turistilor (gropi, drumuri inchise, procese de retrocedare). Eu zic sa le scoatem la iveala.
Insa, pana atunci, eu o sa va povestesc, in continuare, aventurile pe taram Austriac. Vor urma:
Austria (II) – fortareata si istoria Salzburgului
Austria (III) – bal dedicat lui Mozart
Austria (IV) – zile superbe pentru ski si snowboard























Asta clar e o caracteristica a nemtilor si a austriecilor…
@Razvan In Germania mi se pare vizibil efortul de a pune totul la locul lui. In Austria si Olanda lucrurile par naturale si autentice. Poate sa fie doar impresia mea…
Mi-a placut foarte mult in Salzburg faptul ca toate magazinele au fost obligate sa foloseasca vechiile sigle de fier si nu au avut voie sa puna sigle/panouri luminoase, cel putin in centru vechi. O zi intreaga am mers cu ochii pe sus minunandu-ma de ele.
@ Gabi: Nu stiu exact, dar ar putea fi doar o impresie. Gandeste-te ca Olanda pur si simplu nu mai exista dupa al II lea razboi mondial, a fost pur si simplu distrusa, iar recladirea ei urgenta nu a fost chiar “naturala”. Insa poate ca ai dreptate si au disimulat mai bine. Cert este ca toate 3 sunt ceva la care noi doar visam….
Stiati ca Viena a fost declarat anul trecut drept cel mai bun oras din lume in care sa locuiesti?
Nu stiam… dar acum imi e clar ca as vrea sa locuiesc acolo macar un pic. Mai ales in perioada Craciunului.
@Binchen Exact! pana si farmaciile si aveau panouri vechi. impresionant!
@ Gabi: da, ca sa iti dai colesterolul peste cap de la carnaciori si sa iti creasca glicemia de la dulciuri (preferatul meu este fisticul tras in caramel)…
Interesant articolul tau despre micile “experiente” austriece. Voi proba si eu farmecul Vienei, Salzburgului si al Innsbruck-ului, in plina iarna, toata saptamana care vine.
@Bogdan Sa ne spui cum a fost.
O sa mai apara articole despre Salzburg si despre Solden, o statiune de ski apropiata de Innsbruck.
Iata aici, relatarile
Am avut un program intocmit “din mers”. Am vizat urmatoarele obiective: Budapesta, Innsbruck, Viena, Garmisch Partenkirchen.
Episodul Ungaria:
http://bogdanantohe.wordpress.com/2010/02/12/ungaria-austria-germania-i/
Episodul Austria si Germania:
http://bogdanantohe.wordpress.com/2010/02/19/ungaria-austria-germania-ii/