- Destinatii
- Experiente
- Incursiuni
- Jurnale de calatorie
- Recomandari
- Sfaturi si idei
- Altele
Etar - o incursiune in viata rurala din sec. XVIII si XIX
Am fost un copil crescut intre betoane, cu bunici in Bucuresti si Timisoara. Cand altii se lamentau ca trebuie sa-si petreaca vacanta la tara eu stiam ca ma asteapta o vara lunga si torida de stat in capitala. A fost si rau, si bine, dar cert e ca acum ma entuziasmez de numa, numa in fata unui peisaj rural. Sorb din priviri orice vietate fie ca e vorba de rate, oi, vaci sau cai, imi place mirosul de iarba proaspat cosita amestecat cu izul de balegar si mi se pare extrem de frumoasa orice casa taraneasca, oricat de darapanata ar fi. Asa ca pe langa plimbarile in mediul rural, muzeele etnografice ma atrag ca un magnet.
Fiind in nordul Bulgariei, aproape de Veliko Tarnovo, am dat o fuga pana la Gabrovo unde se gaseste un muzeu al satului in aer liber. Auzisem ca e interesant si interactiv, ca poti sa vezi mesteri lucrand in fata ta obiecte pe care mai apoi poti sa le cumperi si ca apa e un element central al expozitiei, insa nu m-am asteptat nici o clipa sa fie atat de spectaculos pe cat a fost.

Dupa ce am trecut de targul apicol din fata muzeului am ajuns la casa de bilete unde ne astepta o "masina de spalat" in varianta din secolele XVIII-XIX. Vazusem una si la Muzeul Satului din Bucuresti, dar aceasta chiar functiona si era pusa in miscare de apa care trecea cu putere prin cuva si scotea mult zgomot.
Odata intrati am descoperit, rand pe rand, tot felul de unelte activate de apa: fierastraul de taiat lemne, masinile de impletit, strungul si altele pe care n-as putea sa le descriu in doar cateva cuvinte.

Era interesant sa privesti mesterii cum isi vedeau linistiti de treaba fie ca era vorba de cei care manuiau uneletele bazate pe forta apei sau cei care aveau coltisorul lor dintr-un atelier de pictura, de faurit pumnale sau de modelat tevi de diverse forme si marimi.
Am trecut si pe langa doua gospodine care tocmai scoteau din cuptor o tava cu painici aburinde. Am cumparat repede una peste care am turnat boia de ardei si mi-am potolit setea cu un fel de ayran facut in casa. N-aveti idee cat de bun a fost!

Pe langa atelierele mestesugarilor si uneltele actionate de apa veti vedea si cateva case traditionale din secolele XVIII si XIX din zona Gabrovo. Nici una nu mi-a atras atentia in mod deosebit, iar la capitolul acesta, Muzeul Satului din Bucuresti sta mult mai bine.
Mi-ar fi placut sa zabovesc mai mult pe-acolo, mai ales ca doi papusari incepusera un spectacol de dans si traditii bulgaresti, insa vremea n-a tinut cu noi si am fost alungati, de ploaia, in masina.

Program de vizitare: 9 - 18 (vara), 9 - 16:30 (restul anului)
Intrare: 4 leva adulti, 2 leva studenti
Mancare: painici 0.8 leva, ayran 0.7 leva, dulciuri 0.8 leva - cateva leva
Cum ajung acolo?
Muzeul Etara se afla la 8 km sud de Gabrovo, iar odata ajunsi in oras gasiti peste tot indicatoare cu Етъра(Etara).
Citeste cele 12 COMENTARII si spune-ti parerea!
Comentarii (12)
Trimis de Eeegroeg la 13-07-2010.
Frumos.
Va recomand sa vizitati Muzeul Satului din Sibiu. Este cel mai mare si mai bine conservat din Europa. 97 de ha de traditie.
E un salt in timp mult mai placut si mai bine organizat decat cel din Bucuresti :).
Trimis de Dianora la 13-07-2010.
Da, e superb acolo! :D Si imi place ca poti incerca produsele traditionale bulgaresti chiar acolo. Plus ca si cafeaua turceasca la nisip nu este de lepadat. Un loc superb amenajat si foarte bine intretinut. Asa mi-ar place sa fie si la Muzeul Satului la noi.
Trimis de LumeaMare la 13-07-2010.
Excelent! Ce idee faina cu metesugarii si lucrurile care se intampla live acolo! Asta lipseste muzeelor de la noi, inclusiv cel de la Sibiu, oricat de mare ar fi el!
Trimis de Alexandra la 13-07-2010.
Si eu am crescut la bloc, cu bunicii, deci nu aveam unde sa ma duc la tara.. Stiu ca mergeam la un frate de-a lu'tataia (parca) si imi placea la nebunie sa macin porumb si sa dau la pui.
Asa ca te inteleg ce vrei sa zici cu mirosul de iarba & the rest... Mie mi-a placut parca mult mai mult la Muzeul Satului in Bucuresti decat la Sibiu... nu stiu de ce..
Poate si pt ca din pct meu de vedere Sibiu = vacanta si e f diferit de imaginea "betonata" a Bucurestiului..
Trimis de Adriana la 14-07-2010.
@Eeegroeg Asa am auzit si eu. De fiecare data cand am ajuns in Sibiu n-am avut suficient timp la dispozitie pentru a vizita muzeul Astra, dar cand fac turul bisericilor fortificate sigur o sa-l vizitez.
@Dianora, @LumeaMare Asa am zis si eu, insa Muzeul Satului de la noi compenseaza prin multitudinea de activitati si evenimente interesante pe care le organizeaza.
Trimis de Andrei C la 19-07-2010.
Daca ajungi la Gabrovo e pacat sa nu te duci pana la Shipka in trecatoare la monument si la Buzludja. Eu am lasat Etar pe data viitoare cand mai trec pe acolo :)
Trimis de Adriana la 19-07-2010.
Eu am ajuns pentru a doua oara la Shipka. Prima data am fost din Nessebar si acum, cand am vazut ca e asa aproape de la Etar am dat o fuga pana acolo. A fost o super senzatie ca tot monumentul era imbracat in ceata. De jos, de la baza scarilor, nu-i distingeai nici macar forma..
Trimis de Andrei C la 19-07-2010.
Shipka e cam insipida, niste tunuri si un turn de piatra. Desigur, peisajul e foarte fain, incerc sa-mi imaginez cu ar fi intr-o zi senina de iarna. Ce e mai interesant e Buzludzha, ozn-ul comunist (nu stiu daca ai fost dar m-ar mira sa fi fost si sa nu-l mentionezi dar totusi sa mentionezi Shipka).
Trimis de Adriana la 19-07-2010.
L-am vazut de jos, nu stiam ca se viziteaza. Am o poza cu el si cele doua maini cu faclii. Acum, a doua oara, am trecut de doua ori pe langa el si nu se vedea deloc, deloc de ceata :( Prima data cand l-am vazut am avut impresia ca sunt in Coreea de Nord...
Trimis de Andrei C la 20-07-2010.
He he, n-as zice chiar ca se viziteaza, in sensul ca platesti un bilet si intri. Sa zicem ca e spart un zid si poti merge inauntru sa vezi ce dezastru e. Maine poimaine pun imagini de pe acolo.
Trimis de Andrei C la 21-07-2010.
Asa cum am promis...
http://www.miscellanea.ro/2010/07/buzludzha.html












