7 locuri care merita vazute in estul Bulgariei (II)

Yaylata

Prima privire aruncata asupra rezervatiei din dreptul casei de bilete nu e prea promitatoare. Un platou plin cu buruieni si pietre din loc in loc. Dar nu va lasati inselati de aparente. Pe masura ce va apropiati de mare incep sa apara surprizele: mormintele tracice, pesterile in stanca, o poteca serpuita de-a lungul coastei care te poarta pana la ruinele fortaretei.

Daca va tineti dupa drum, nu va speriati ca va duce prea aproape de marginea haului, va aventurati printre crengile care ameninta sa va zgarie si coborati panta plina cu pietre nu foarte stabile veti fi rasplatiti din plin cu cateva clipe placute pe malul marii. Merita.

Kaliakra
Inainte sa ajungi la ruinele fortaretei Kaliakra, traversezi un camp cu euoliene. Mai intai le vezi de la distanta micute de tot, iar cand ajungi langa ele iti sucesti gatul uitandu-te din masina cum se invart si cate sunt. Odata ajuns in parcarea din fata fortaretei nu te poti abtine sa nu te uiti in jos si te tragi mai inspre drum cand sesizezi ca esti la mare distanta de apa inspumata. Vezi fortareata, dar nu te grabesti sa intri pentru ca in stanga si in dreapta peisajul este hipnotizant: stanci de pana la 70m cad in apa, valurile se lupta cu ele producand un zgomot de fundal placut, vezi coasta pana la mare departare si nu te mai saturi privind.

La intrarea in fortareata, un panou te anunta ca poti sa vezi in zona foci si delfini, insa ochiul meu n-a reusit sa surprinda nici urma de asa ceva. Poate nici anotimpul nu era propice. In schimb am surprin apusul printre ruine si va recomand si voua, calduros, aceasta experienta.

Balcic
Daca ajungeti dimineata, devreme, in Balcic, merita sa asistati la spectacolul oferit de pescarii ce incearca sa-si convinga clientii sa cumpere cat mai mult si mai diversificat de la ei. Calcani, crabi si alte vietati marine zac pe taraba, unele inca vii.

De acolo si pana la castel indicatoarele spun ca sunt 3 kilometri care trec repede cand privesti marea, barcile, pescarusii, cerul, vilele vechi, ascunse in verdeata. Cand incepi sa vezi un zid de piatra iti dai seama ca ai ajuns in dreptul gradinilor si in zare vezi un turn alb. Este turnul castelului. Nu mi-e foarte clar de ce i se spune castel. De aratat sigur nu arata ca unul si nici nu impresioneaza vizual. In schimb gradinile sunt spectaculoase chiar si la inceptul primaverii cand multe dintre specii inca n-au inverzit.

Aladja
Gradina Manastirii Aladja, cu atmosfera sa placuta si ciripitul de pasarele, este cea care te intampina. Abia dupa zaresti stanca alba, inalte de vreo 40 de metri, in care au fost sapate chiliile si capela. Constati ca ai ceva de urcat, dar curiozitatea te impinge de la spate. Iar cand ajungi la primul nivel incepi sa-ti imaginezi forfota calugarilor heremiti, linistea chiliilor lor, solemnitatea capelei. Nu te astepta sa gasesti povesti despre fiecare incapere. Toate explicatiile sunt sub forma de tablouri, sugestive, care infatiseaza scene din viata calugarilor. Si e suficient ca sa-ti faci o idee despre ce se petrecea pe acolo.

Mai departe, in padure, se gasesc catacombele. Fara poze si fara text n-am inteles prea bine ce era cu pesterile acelea, insa drumul pana la ele a fost extrem de placut. Cu o ora inainte plouase si intreaga natura vibra. Daca aveti norocul sa ajungeti la Aladja intr-un astfel de context opriti-va cateva minute pe drumul ce duce la catacombe, inchideti ochii si ascultati. Veti fi surprinsi sa auziti cate sunete diferite emite padurea, sunete pe care in mod normal le trecem cu vedere in graba noastra spre destinatia finala.

Despre celelalte 3 locuri - Fortareata Ovech, Padurea Pietrificata si pesterile de la Madara - puteti citi in prima parte a acestui material.