Roma: Amore, ti amo!

Sunt cateva locuri din Roma care nu numai ca m-au cucerit, dar care au rezonat intr-un fel anume cu mine. Locuri pe care vreau sa le revad iar si iar, locuri in care ma simt bine, locuri in care ma simt acasa desi Roma numai acasa nu e. Stramosii nostri, dar ne despart cam multe generatii...

Insula Tiberina este locul la care visez de cate ori aud Roma. Am descoperit-o acu doi ani, pe inserat, si mi s-a parut un loc minunat unde sa stai si sa privesti agitatia Romei. Cand
m-am intors in vara asta, dupa o zi de umblat pe stradute cu ditamai ghiozdanul in spate, tot ce vroiam era sa ajung pe aceasta „limba” si sa ma intind si sa ma odihnesc. Nu a fost sa fie: partea aceea era inchisa pentru un festival de film. Data viitoare in schimb, nu-mi mai scapa. O sa-mi rezerv cateva ore doar pentru asta si o sa ma asigur ca am la mine o carte despre Roma, in italiana. Asta asa, de atmosfera.

Panteonul exercita si el asupra mea o fascinatie greu de explicat. Imi place ca e vechi, imi place ca a rezistat si ca a fost „reinventat”. Cred ca imi place si datorita Imparatului Adrian, unul din imparatii mei preferati. :P In plus, in zona in care se afla pare o nuca in perete, desi el a fost primul construit acolo.

Trastevere este cartierul unde azi locuiesc adevaratii romani – adica cei ce sunt romani de multe, multe generatii. In mod curios, in Antichitate nici nu era considerat parte a orasului. Era un cartier inghesuit si sarac, de muncitori, si era legat de Roma printr-un singur pod. A fost integrat mai tarziu in oras doar din motive strategice. Azi e un loc turistic, unde poti manca bine ziua si unde te poti distra bine noaptea. Personal imi place datorita strazilor intortocheate si mici, cladirilor medievale, iederii. E un loc viu si cald.

Gianicolo e dealul care se afla intre Vatican si Trastevere, unde s-a dat o mare batalie in 1849 in care era implicat si Garibaldi, deci ceva legat de Risorgimento si de unificarea Italiei – asta explica statuia lui in varf de colina. Dupa unificarea Italiei, a devenit un mare parc public si asta explica artarii superbi de pe marginea aleilor, declaratiile de dragoste (eterna, ca si cetatea) facute cu spray-ul, cuplurile razlete de indragostiti. Mi s-a spus ca e un loc foarte aglomerat, dar eu l-am gasit aproape pustiu. Nu stiu daca de vina a fost ploaia sau faptul ca era ora de siesta. Romantic si pustiu – merge. :)

Scalea del Tamburino (Scara tobosarului ) este un loc peste care am dat aproape accidental. Eram pe Gianicolo, cautam o cale mai ocolita sa ajung in Trastevere si am gasit pe harta inscris mic numele asta. Si daca scria „scara”, trebuia sa vad cum arata. Am avut o surpriza placuta, desi daca as fi fost pe acolo seara, as fi avut parte de altfel de suprize. Aici a murit la 3 iunie 1849, Domenico Subiaco, 16 ani, unul din tobosarii lui Garibaldi, in timp ce apara orasul de invadatorii francezi. Locul, desi se afla in Trastevere si are incarcatura istorica, este necunoscut turistilor. In sensul asta, ma simt un pioner. :P

Lungotevere. Am ramas cu un mare dor legat de Roma. Vreau o bicicleta si vreau sa pedalez de-a lungul fluviului, din nord pana in sud si-napoi. Sa fac un altfel de tur al orasului. Sa vad orasul altfel. Sa vad toate inscriptiile de pe maluri, sa prind din urma o familie romana care a iesit cu mic cu mare la plimbare pe biciclete (si sa o depasesc), sa fac ceea ce in Bucuresti nu pot face. O veni o zi – insorita, innorata, ploioasa – si pentru asta.

Last but (not) least: Gara Tiburtina. Pun pariu ca nu va asteptati la asa ceva. Da, gara asta este unul din locurile mele. E un loc roman, ca sa zic asa. Aici am vazut afise in romana (concert cu Puya), am fost stresata de o tiganca romana care cersea in romana (cum ramane cu adaptarea la specificul publicului?), am mancat la un fast food unde erau angajati romani. Dar nu asta conteaza, ci faptul ca asta era poarta dintre acasa si acasa. Era punctul meu de legatura intre Bucuresti/Roma si Teramo, locul unde am fost Erasmus. Cred ca senzatia e asemanatoare celei de la aeroport, cand faci check-in: esti aproape plecat, esti aproape ajuns. Any minute now.